După o perioadă lungă în care scumpirile ne-au schimbat serios bugetele, România se apropie de un moment important. În trimestrul al treilea din 2026, inflația ar putea scădea substanțial.
BNR vorbește despre o “corecție descendentă substanțială” a inflației în trimestrul III.
Sună bine. Dar întrebarea care ne interesează este mult mai simplă:
Ce înseamnă asta pentru mine? Vor scădea prețurile? Voi plăti o rată mai mică? Salariul meu va valora mai mult?
Hai să traducem economia în viața de zi cu zi.
De ce ar urma să scadă inflația?
O parte importantă din inflația mare din ultimul an a venit din câteva șocuri care au ridicat rapid prețurile, printre care eliminarea plafonării prețului energiei electrice, majorarea TVA și creșterea accizelor.
Aceste scumpiri au intrat deja în prețuri.
Acum începe să funcționeze ceea ce economiștii numesc “efect de bază”.
Inflația anuală compară prețurile de astăzi cu cele de acum un an. Dacă anul trecut am avut un salt mare al prețurilor, după 12 luni acel salt iese din comparația anuală.
Dar există și un al doilea fenomen.
Consumul este mai slab, economia a încetinit, iar oamenii sunt mult mai atenți la bani. Când clienții renunță la un produs, amână o achiziție sau caută o alternativă mai ieftină, companiilor le devine mai greu să majoreze prețurile.
Asta contribuie la încetinirea inflației.
Vor scădea și prețurile?
Aici apare confuzia.
Inflație mai mică nu înseamnă prețuri mai mici. Înseamnă, în primul rând, că prețurile cresc mai încet.
Să presupunem că un coș de cumpărături costa 1.000 de lei și a ajuns la 1.100 de lei.
Dacă inflația scade puternic, coșul nu revine automat la 1.000 de lei. Poate ajunge la 1.140 de lei în loc să ajungă la 1.200.
Prețurile mari acumulate în ultimii ani rămân, în mare parte, acolo.
Pentru ca nivelul general al prețurilor să scadă ar trebui să avem deflație. Nu acesta este scenariul discutat acum pentru România.
Atunci ce câștigăm?
Depinde foarte mult de ce se întâmplă cu veniturile.
Să presupunem că salariul tău crește cu 7%.
Dacă inflația este 10%, ai mai mulți lei în cont, dar prețurile au crescut și mai repede. În termeni reali, ai pierdut putere de cumpărare.
Dacă salariul crește cu 7%, iar inflația coboară la 4%, situația se inversează. Venitul tău crește mai repede decât prețurile și începi să recuperezi.
Dar dacă salariul nu crește deloc?
Aici trebuie spus foarte clar: scăderea inflației nu te face mai bogat.
Dacă ai un salariu de 5.000 de lei și peste un an primești tot 5.000 de lei, în timp ce prețurile cresc cu 4%, poți cumpăra mai puțin decât înainte.
Ai pierdut în continuare putere de cumpărare.
Doar că pierzi mai încet decât atunci când inflația era 10%.
Foarte simplu:
Salariul nu crește + inflație 10% = pierzi repede putere de cumpărare.
Salariul nu crește + inflație 4% = pierzi mai încet.
Salariul crește cu 7% + inflație 4% = începi să câștigi putere de cumpărare.
De aceea, când auzim că inflația scade, trebuie să ne uităm și la propriile venituri.
Dar ratele la bancă?
Aici scăderea inflației poate deveni foarte importantă.
BNR nu va reduce dobânda doar pentru că inflația scade într-o lună sau două. Trebuie să vadă că tendința este sustenabilă.
Dacă dezinflația continuă însă, apare spațiu pentru reducerea dobânzilor.
Iar traseul este, simplificat:
inflație mai mică → posibilitatea unor dobânzi BNR mai mici → dobânzi mai mici în economie → credite care pot deveni mai ieftine.
Pentru cei cu credite cu dobândă variabilă, efectul poate ajunge în timp și în valoarea ratei.
Pentru cei care vor să cumpere o locuință sau să ia un credit important, poate însemna condiții de finanțare mai bune.
Nu imediat. Dar scăderea inflației este una dintre condițiile necesare pentru ca acest proces să înceapă.
Și dacă ai bani puși deoparte?
Și aici lucrurile se schimbă.
La o inflație de 10%, un randament de 6% nu reușește să protejeze integral puterea de cumpărare a banilor.
Dacă inflația ajunge la 4%, iar tu obții în continuare 6%, situația este complet diferită. Randamentul tău depășește creșterea prețurilor.
De aceea, o perioadă în care inflația scade mai repede decât dobânzile poate fi favorabilă celor care economisesc sau investesc în instrumente cu venit fix.
Ce înseamnă asta pentru tine, personal?
Aici putem uita de grafice și termeni economici.
Dacă mergi la supermarket, probabil nu vei găsi produsele la prețurile de acum trei ani. Dar ar trebui ca prețurile să nu mai crească atât de repede.
Dacă salariul tău nu crește, vei continua să pierzi putere de cumpărare, dar mai încet.
Dacă salariul tău crește în același ritm cu inflația, aproximativ ții pasul.
Dacă salariul crește mai repede decât inflația, începi să recuperezi.
Dacă ai un credit, inflația mai mică poate deschide drumul către dobânzi și, ulterior, rate mai mici.
Dacă ai economii, inflația îți mănâncă mai încet din valoarea banilor și devine mai ușor să obții un randament care să o depășească.
Imaginează-ți că venitul tău și prețurile sunt doi oameni care aleargă.
În ultimii ani, prețurile au alergat foarte repede.
Scăderea inflației înseamnă că prețurile încetinesc. Nu se întorc din drum și nu revin la nivelurile vechi.
Dacă venitul tău stă pe loc, ele continuă să se îndepărteze de tine, doar că mai încet.
Dacă venitul tău crește mai repede, începi să le ajungi din urmă.
Asta este, de fapt, vestea importantă pentru fiecare dintre noi: inflația mai mică nu înseamnă automat că vom trăi mai bine. Înseamnă că scumpirile încetinesc și avem șansa ca veniturile noastre să înceapă să le prindă din urmă.
De aceea, în lunile următoare nu va fi suficient să ne uităm doar la cifra inflației.
Ce contează si ce trebuie sa urmarim fiecare dintre noi este asta :
“Prețurile cresc mai repede sau mai încet decât veniturile mele?”
